În lumea achizițiilor publice, un principiu fundamental guvernează relația dintre autoritățile contractante și operatorii economici: stabilitatea contractului. Odată semnat, un contract devine legea părților, iar termenii săi, în special prețul, sunt considerați imuabili. Cu toate acestea, mulți operatori economici se lovesc de reticența autorităților contractante la propunerile de ajustare, chiar și atunci când acestea sunt justificate de realități economice incontestabile.
Așadar, cum putem naviga legal și eficient prin procesul de ajustare a prețului unui contract de achiziție publică? Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, împreună cu normele și instrucțiunile subsecvente, oferă un cadru strict, dar flexibil, care permite modificarea contractelor în anumite condiții bine definite. Departe de a fi o portiță pentru renegocieri arbitrare, aceste prevederi reprezintă instrumente esențiale pentru a asigura finalizarea proiectelor de interes public în fața unor provocări reale.
Scenariul ideal: clauza de revizuire
Cea mai sigură și transparentă metodă de ajustare a prețului este includerea, încă din faza de documentație a achiziției, a unei clauze de revizuire. Aceasta funcționează ca o plasă de siguranță, anticipând posibile fluctuații economice.
Conform art. 221 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016, contractele pot fi modificate fără o nouă procedură „atunci când modificările, indiferent de valoarea acestora, au fost prevăzute în documentele achiziției inițiale sub forma unor clauze de revizuire clare, precise și fără echivoc, care pot include clauze de revizuire a prețului”.
Pentru a fi valabilă și aplicabilă, o astfel de clauză trebuie să fie:
- Clar redactată: Să nu lase loc de interpretări.
- Precisă: Să stabilească în mod exact condițiile și limitele în care se poate face ajustarea prețului.
- Ne-echivocă: Să indice o formulă de calcul concretă sau să se raporteze la indici statistici clari (de exemplu, indicele prețurilor de consum, indicele costului în construcții etc.), publicați de organisme oficiale precum Institutul Național de Statistică.
Această abordare este susținută și de Instrucțiunea ANAP nr. 1/2021, care subliniază că ajustarea prețului în baza unei astfel de clauze reprezintă „expresia unei acțiuni de aplicabilitate directă și nemijlocită a clauzelor contractului”. Astfel, ambele părți sunt protejate: autoritatea contractantă are predictibilitate bugetară, iar contractantul este asigurat împotriva riscului de a lucra în pierdere.
Ajustarea în situații excepționale
Ce se întâmplă, însă, când contractul nu conține o astfel de clauză? Legislația prevede mai multe situații excepționale care permit modificarea contractului.
Ajustarea obligatorie în cazul modificărilor legislative
O modificare importantă, adusă prin Legea nr. 208/2022, stabilește că obligația de ajustare a prețului este aplicabilă direct, chiar și în absența unei clauze de revizuire. Această situație se aplică atunci când au loc modificări legislative sau au fost emise de către autoritățile locale acte administrative care au ca obiect instituirea, modificarea sau renunțarea la anumite taxe/impozite locale, al căror efect se reflectă în creșterea/diminuarea costurilor pe baza cărora s-a fundamentat prețul contractului.
În acest caz specific, autoritatea contractantă nu mai are opțiunea de a refuza ajustarea, ci obligația legală de a o implementa.
Impreviziunea: colacul de salvare în vremuri tulburi
Conceptul de impreviziune, reglementat de Art. 221 alin. (1) lit. c), este probabil cel mai discutat mecanism de ajustare. Pandemia de COVID-19, războiul din Ucraina și criza energetică au generat creșteri explozive ale prețurilor, situații pe care nicio autoritate contractantă diligentă nu le-ar fi putut anticipa.
Pentru a invoca impreviziunea, trebuie îndeplinite cumulativ trei condiții stricte:
- Necesitatea modificării a apărut în urma unor circumstanțe pe care o autoritate contractantă, acționând cu diligență, nu le putea prevedea.
- Modificarea nu alterează natura generală a contractului.
- Creșterea valorii contractului nu depășește 50% din valoarea contractului inițial.
Este crucial de înțeles că o simplă creștere a prețurilor nu este suficientă. Trebuie demonstrat caracterul excepțional și imprevizibil al evenimentului care a generat dezechilibrul contractual.
Alte situații care permit modificarea prețului
Pe lângă cazurile de mai sus, legea mai permite ajustarea și în alte situații specifice:
- Lucrări, servicii sau produse suplimentare: Când apar nevoi noi, neprevăzute, iar separarea lor de contractul principal este imposibilă, se pot adăuga prin act adițional (cu o majorare de preț de maxim 50%).
- Modificări nesubstanțiale: Orice modificare care nu afectează fundamental natura contractului este permisă, indiferent de valoare.
- Modificări de valoare redusă: Legea permite ajustări care nu depășesc simultan pragurile valorice europene și 10% (pentru servicii/produse) sau 15% (pentru lucrări) din valoarea inițială.
Procedura de modificare: actul adițional
Indiferent de motivul care stă la baza ajustării, orice modificare a unui contract de achiziție publică trebuie formalizată prin încheierea unui act adițional. Acesta este documentul legal care consfințește acordul de voință al părților și care trebuie să justifice în detaliu încadrarea modificării în una dintre excepțiile prevăzute de lege.
În concluzie, deși principiul de bază în achizițiile publice este cel al stabilității contractuale, legislația oferă pârghiile necesare pentru a adapta contractele la realitățile economice. Fie prin clauze de revizuire prevăzătoare, prin invocarea unor circumstanțe excepționale precum impreviziunea, sau chiar prin aplicarea directă a legii în cazul modificărilor legislative, ajustarea prețului este posibilă. Cheia succesului constă într-o fundamentare solidă, o documentare riguroasă și o încadrare corectă în prevederile legale, asigurând astfel un echilibru just între interesul public și viabilitatea economică a contractantului.